Fiziologia gastelor este in stransa interdependenta cu mersul anotimpurilor. S-a instalat vara tarzie cu rodul spicelor de grau, iar ele ”au inteles” ca este momentul sa inceapa punerea deoparte de rezerve pentru iarna ce va veni.
In aceasta perioada gastele se hranesc intreaga zi pe miristile ramase in urma recoltarii cerealelor, unde gasesc o diversitate de plante, cele mai cautate fiind semintele de mohor (Setaria glauca) bogate probabil in grasimi si proteine, tataneasa sau iarba lui Tatin (Symphytum officinale)o valoroasa planta medicinala si seminte de cereale cazute in urma secerisului, cate au mai ramas in urma porumbeilor si soarecilor de camp.
In urma acestei alimentatii diversificate si abundente gastele incep sa prinda proportii, lucru vizibil deja cu ochiul liber. Facand o analogie cu ceea ce se spune despre calitatea carnii si grasimii porcului Mangalita, inclin sa cred ca si calitatea carnii si grasimii de gasca crescuta si hranita in acest mod, este bogata in acizi grasi nesaturati precum si micro si macroelemente necesare functionarii normale a organismului uman.
